Suntem înconjuraţi de munţi şi păduri de o frumuseţe inegalabilă. Parcul Naţional Retezat, Parcul dinozaurilor, Parcul Cioclovina – Grădiştea Muncelului şi-au dat întâlnire pe teritoriul comunei noastre, întregind cu peşteri, râuri, peisaje şi arii protejate, o zonă care merită să fie vizitată.
Sunt convins că dacă ne veţi cunoaşte mai bine, veţi avea suficiente motive să reveniţi în comuna noastră.
Victor Tiberiu STOICA,
Primarul comunei PUI
LOCALIZARE
SUPRAFAŢA ŞI CARACTERISTICILE ADMINISTRATIV TERITORIALE
Teritoriul administrativ al comunei Pui se află în zona sudică faţă de limitele judeţului Hunedoara. Localitatea reşedinţă de comună este satul Pui, aflat la o distanţă de 65 km faţă de municipiul reşedinţă de judeţ, Deva. Comuna Pui are în componenţă 12 sate: Pui – reşedinţă de comună, Băieşti, Federi, Galaţi, Hobiţa, Ohaba Ponor, Rîu Bărbat, Ruşor, Şerel, Fizeşti şi Uric.
Suprafaţa teritoriului administrativ este de 22.879 ha.
RELAȚII DE VECINĂTATE
Relaţiile de vecinătate sunt: la limita vestică a teritoriului administrativ, cu comuna Sălaşu de Sus; spre nord-vest comuna Pui se învecinează cu comuna Sîntămăria Orlea, spre nord cu comuna Boşorod, spre limita nord-estică cu comuna Orăştioara de Sus iar spre est cu comuna Baru
Relații în teritoriu
Teritoriul administrativ al comunei Pui se află în zona sudică faţă de limitele judeţului Hunedoara. Localitatea reşedinţă de comună este satul Pui, aflat la o distanţă de 65 km faţă de municipiul resedinţă de județ, Deva. Comuna Pui este strabătută de calea ferată electrificată Simeria – Petrosani. Localitatea Pui este amplasată adiacent magistralei de cale ferată Simeria – Petroşani. Accesul major carosabil în zonă este asigurat de D.N. 66, direcţia Deva. Datorită reliefului variat al comunei, circulaţia rutieră se desfaşoară pe artere caracteristice fiecărei zone. Astfel se regăsesc drumuri de clase diferite, de la clasa V la clasa II, drumuri forestiere, drumuri miniere. În interiorul satelor, mai ales de-a lungul văilor, circulaţia se desfăşoară pe străzi nemodernizate, în cea mai mare parte cu îmbrăcăminte provizorie.
Transporturi si reteaua de acces
Comuna Pui este străbătută de calea ferată electrificată Simeria – Petroşani. Localitatea Pui este amplasată adiacent magistralei de cale ferată Simeria – Petroşani. Zona de proţectie a căii ferate este marcată de planşele de reglementări şi este de 100 m de la limita cadastrală. Accesul major carosabil în zonă este asigurat de D.N. 66, direcţia Deva. Datorită reliefului variat al comunei, circulaţia rutieră se desfăşoară pe artere caracteristice fiecărei zone. Astfel se regăsesc drumuri de clase diferite, de la clasa V la clasa I, inclusiv drumuri forestiere: • Drumul naţional 66 Simeria-Petroşani • Drumul judeţean 667 Pui-Cabana Baleia (asfaltat 5,5 Km) • Drumul comunal 64 Galaţi-Fizeşti (asfaltat 1,6 Km) • Drumul comunal 65 – D.N. 66 – Ponor – Ohaba-Ponor – Federi (asfaltat) • Drumul comunal 71 Hobiţa-Uric • Drumul comunal 72 Ruşor-Şerel • Drumul comunal 73 A Băieşti În interiorul satelor circulaţia se desfăşoară pe străzi nemodernizate, în cea mai mare parte cu îmbrăcăminte provizorie. Relaţia între locălităţi este îngreunată de starea proastă a drumurilor comunale şi în special a drumului judetean 667, care este impracticabil cu autoturismul. S-au prevăzut ca obiective de primă importanţă reparaţiile şi întreţinerea acestor drumuri.
Caracteristicile reliefului
Sunt prezente o mare varietate de forme de relief, de la lunci în zona centrală a comunei, la munţi înalţi ce se încadrează în masivul Retezat, spre zona sudică a comunei şi mijlocii spre nordul comunei, munţii Şureanu constituit din şiruri cristaline cu o structură geologică complexă, cu suprafeţe de denudaţie bine dezvoltate şi relief glaciar slab reprezentat. Din punct de vedere topografic terenul comunei Pui este denivelat, prezentând diferenţe de nivel de le cota 360,00 M.N. (în lunca Streiului, în vecinătatea localităţii Băieşti), până la cota 1791,00 M.N. în sudul comunei, vf. Tulişa. Vegetaţia este caracterizată de păduri de fag, gorun, carpen, stejar şi păşuni, predominantă în zona deluroasă. În zonele montane vegetaţia este alcătuită preponderent din fag, molid şi brad, alternate cu pajişti secundare, apărute pe locul pădurilor montane. De asemenea, suprafeţe întinse sunt ocupate cu livezi, cu preponderenţă de pruni.
Caracteristicile geotehnice
Solurile se încadrează în categoria silvestre-brune, silvestre podzolice şi brune gălbui. Din sondajul efectuat în zona Uric se consemnează următoarea stratificaţie: – între cotele ±0,00 considerată suprafaţa terenului şi -0,50 sol vegetal; – între cotele -0,50 şi -2,50 argila cafenie cu intercalaţii cenuşii şi concreţiuni calcaroase plastic vâscoase-teren contractil; – sub cota -2,50 apare zona de stâncă, izolat aparând straturi de pietriş şi nisip; – apa freatică apare în regim stabilizat la cota -3,0 m; – adâncimea minimă de fundare este de -1,0 m; – presiunea admisibilă este de 220 Kpa sau 2,2 Kgf/cmp
Reteaua hidrografica
Reţeaua hidrografică este bogat reprezentată în întreaga zonă. Principalul curs de apă este râul Strei care străbate teritoriul comunei de la sud-est la nord-vest. Un afluent important al Streiului este Rîu-Bărbat, pe cursul căruia se află o captare în amonte de satul Hobiţa. Apele râului Strei adună toate apele curgătoare din zonă, printre cele mai importante pâraie având un debit relativ constant sunt: Pârâul Izvorul, Pârâul Ponor, Valea Ruşor, Valea Merel.
Văile sunt în majoritate înguste şi adânci cu procese active de versant. În partea inferioară a bazinului apar terenuri cu eroziune moderată şi puternică.
